Testa Mento
Mentu- testa
Fortuna mia amata ti
ringraziu, tu voggjiu diri cu stu comiziu.
T’attaccasti a mia comu a na
cozza, comu la fica faci cu lu cazzu.
Eru spenzeratu nta la bara,
azati non è chista la to ura.
Nu gran puntatuni mi
jettasti, e finu a milanu mi spedisti.
Mi fici gabbu e
nci ncappai, u dittu antichu non sbaggjia mai.
Parrami, dimmi quando su li
tempi di salutari amici e parenti,
Anchi se ncunu fici lu
serpenti, sputau velenu a cui lu portau avanti.
Cui chi figgjioli
voli mi si menti, addaviri la pacenza di li santi.
Li mei amici, pochi e chjini
i nguacchji, comu li denti mbucca a certi vecchji.
Bonu cavajiu lunga cursa
piggjia, si no esti sulu n’asinu chi raggjia.
Di l’amici mi
guarda dio, ca ai nemuni nci pensu io.
Pe tutta a vita ti sfidai o
sorti, pensando d’aviri in manu boni carti,
tu comu n’umbra mi seguisti, pe cimi di capiji sempi mi
piggjiasti.
Cu toi mantu mi avvolgisti,
li porti da galera mi spalancasti,
mi ritrovai senza parti, ma chijia vita non è arti.
Simu pe tia tutti nta lista, puru si non c’è l’ordini da posta
E si a menzu caminu poi mi
dassi, cu veni arredi mi cunta i passi.
Chistu è nu puandu chi avimu a
fari, diceva Mmaculata, non ci pensari.
Speriamo mi è curta e netta ripetia Biccherinu quando
catta.
Comparami quando su chjinu i
vinu e fa ca non arrivisci lu matinu.
Insomma tu li sai li me
gusti, vorrai fari la morti di li giusti.
Commenti
Posta un commento